duminică, 26 februarie 2012

Placintel cu branzaaa, Placintel cu branzaa, bine ai venit in burta mea!

Buna dimineata, crestini! Azi e Lasata Secului, nu stiati? Nici eu n-as fi stiut, daca nu-mi trimitea mama o nota telefonica cu "pune mana si fa placinta, nevasta denaturata, ca-i lasata secului!!! (insert little histerycal cry here)". Si am facut, deoarece nu-s denaturata, ofcors. Si, in al doilea rand, n-as refuza niciodata o placinta cu branza dulce, multa branza dulce, TOATA branza dulce (if possible).

Asadar, voila la distraction:



INGREDIENTE:

ALUAT:

- 500 gr faina
- 150 gr unt
- 1 ou mare
- 1 plic praf de copt (dizolvat intr-o lingurita de otet)
- 4 linguri de smantana grasa
- 4 linguri de zahar tos

UMPLUTURA:

- 1kg branza dulce
- 150gr smantana grasa
- 4 oua
- 3 linguri rase cu faina/amidon
- 100 gr de zahar (aici e exclusiv dupa gust,mai vreti, mai puneti)
- coaja unei lamai
- 100 gr stafide (inmuiate in rom)

PROCES TEHNOLOGIC:

Asta nu-i mare filosofie. Pe principiul "toti la gramada, sa tina de cald la sale", amestecam ingredientele pe grupuri, astfel:

1. Untul, zaharul, smantana si oul se amesteca pana se omogenizeaza, apoi se adauga o mana de faina, praful de copt stins cu otet, si se omogenizeaza usor. Adaugati restul de faina si framantati pana cand aluatul este ferm,dar usor de modelat (cam ca o plastilina, zic?).
S-ar putea sa faceti putina febra musculara, dar nu uitati ca merita,iata:


2. Cat timp aluatul ia o pauza de piua si se odihneste putin in castronel, ocupati-va de umplutura. Asta-i simpla, pe sistemul : branza+smantana+zahar (dupa gust)+ coaja de lamaie+ stafide + faina+oua= FOREVER LOVE.
Cu alte cuvinte, la umplutura nu ai cum sa dai gres. Amesteci toate ingredientele vartos, avand grija sa dizolvi bine faina in aluat si incorporand ouale perfect.

3. Impartiti aluatul in doua bucati egale, si intindeti o foaie din prima jumatate (care, la fel de bine, poate fi a doua jumatate, ca doar cine le-a numerotat? :D). Aluatul nu ar trebui sa aiba mai mult de 5mm grosime, pentru ca mai creste putin la copt si nu vrem sa facem cozonac cu branza, right?

4.Asezati prima foaie in tava unsa (cu unt) si tapetata (cu faina). Intepati foaia cu o furculita si adaugati umplutura. Nu va speriati, nu e atat de multa pe cat pare , iar lichidul se va evapora la copt.

5. Intindeti si a doua jumatate de aluat (sau era prima? - just playing with your minds here) si acoperiti umplutura, avand grija sa intepati aluatul din loc in loc. La mine n-a mers cu furculita, se afunda in umplutura, asa ca m-am folosit de o scobitoare.

6. Coaceti nebunia la foc mediu (sa tot fie fro 160 de grade), timp de 50 min - 1h, sau pana cand foaia de deasupra e perfect coapta, dar nu rumenita, iar branzica e inchegata. Like so:

Pudrati placinta cu zahar pudra si asteptati sa se raceasca. Sau nu:D

Pofta buna!

P.S.: Ni ca-i gigea?


aici ma jucam cu cutitul, incercand sa decid ce ramane la burtici si ce pleaca in deplasare, plocon:D


my precioooouuussssss


regardez la gravure

vineri, 24 februarie 2012

E plin de nebuni, ma jur!

* Cauta astia pe blogul meu "cum se leaga copilul" ?!?!?!?! Pardon, scuzati? ati innebunit, va rog? Doriti un sejur de doo zile la Balaceanca? Deci, reformulam: Cum se leaga copilul?!?!

* Discutam cu o colega despre studiul limbii portugheze, reguli de pronuntie, si se baga in seama si o domnisoara, mandra reprezentata a tipologiei " ma manca undeva sa aflu de viata ta".

Ea: da' de ce nu pleci in afara,sa lucrezi ca traducator?
Eu: pentru ca-mi place aici, e casa mea.
Ea: da' esti maritata?
Eu: da
Ea: aaa, sorry, nu stiam ca esti maritata. (??!?!?! de cand echivaleaza maritisul cu legatul de glie?)
Eu: a, stai linistita. Nu maritisul ma tine legata de tara, ca pot sa plec cu barbat cu tot. Pur si simplu imi place aici.
Ea: da' aveti copii?
Eu, liniste.
Ea: sau nu va doriti?
Eu, liniste.
Ea: a, sau vreti sa mai asteptati? dar va doriti, nu?
Eu: Cand va fi sa fie...
Ea: aah, am inteles.

Fuck you, i-as fi zis eu. I-am zambit, insa, elegant, si am facut stanga imprejur.


Asadar, sa stabilim o noua regula de buna purtare. NU intrebati oamenii daca vor/isi doresc/ intentioneaza sa faca copii si mai ales cand. E ca si cand i-ati intreba daca si-o trag cu prezervativ au ba.
Cat timp nu e o persoana EXTREM de apropiata voua, ruda, sora, alter ego, NU va priveste viata personala a altuia.

MRRRR!

Si uite cum imi f...t eu zenul in asa o zi frumoasa...

luni, 20 februarie 2012

Vine, vine, priiihiimavaaaraaaa!

M-am hotarat, imi fac singura felicitari de 1 Martie:)

De la mine, pentru mine, facute de mine, na! Sau ce face nevasta cand barbatul sforaie de se cutremura peretii ;;)



Apropo, aveti fro reteta buna de briose? Zemoase,aromate, cocoase, preferabil cu fructe sau ciucalata? :D


Si, in caz ca va faceati griji, florile mele nu degera ;;)

sâmbătă, 18 februarie 2012

Scurta lectie de gramatica

"Ca" - Vreau sa spun ca ..., Imi place ca...
Raspunde la intrebarea "ce?" si introduce completive directe.

"Caci" = deoarece,pentru ca...
Nu am mers la mare, caci drumul era blocat.
Raspunde la intrebarea "de ce" si introduce completive indirecte.

Desteptilor care nu dibuiesc limba romana (nu ca as fi eu fro geniala), le recomand sa-si scoata din vocabular cuvantul "caci", e mai sigur!

P.s.: Am fost la cumparaturi si am auzit , fara sa vreau, o dameza bina, imblanita, rujuita si pudruita, vorbind cu cineva la telefon si spunandu-i "spune-i caci vin maine...". I-as fi spus eu caci e proasta...mrrrr!

miercuri, 15 februarie 2012

Clafoutis cu nectarine pentru domni si doamne fine

V-ati prins ca nu sarbatoresc Valentine's Day, dar n-as zice nu la Dragobete, asa ca, pentru cei asemeni mie, am o idee de dulce bun bun si foarte rapid, numai bun de pregatit rapidisim, inainte de a ajunge sotul/soata acasa.

Clafoutis este un desert frantuzesc, asemanator unei budinci, desi are consistenta unei creme de zahar ars, if you ask me. Se pregateste indeosebi vara, cu cirese sau visine, dar merge minunat si cu alte fructe mai aromate si care se comporta bine la copt (adica nu se storcosesc foarte tare:D).

INGREDIENTE:


-500 grame de fructe taiate cubulete (in cazul meu, nectarine)
-300 ml de lapte (sau 50-50 lapte +frisca lichida)
-3 oua mari sau 4 mai mititele
-100 gr de zahar
-100 gr de faina (sau amidon)
-esenta de vanilie, dupa gust
-un cubulet de unt, pentru uns tava
-doua linguri de zahar tos, pentru tapetat tava

PROCES TEHNOLOGIC:

1. Ungeti tava cu unt si tapetati-o apoi cu zaharul tos. Asezati fructele taiate cubulete si luati o pauza de cafea/tiga/toilette.


2.Bateti ouale cu putina sare, zaharul tos si laptele si adaugati faina, treptat, pana cand aluatul este complet omogenizat (we no like cocoloashe, k?). Adaugati esenta de vanilie si turnati maglavaisul peste fructele din tava. Like so:


3. Dati tava la cuptor , la foc mediu, pentru aproximativ 30 de minute, sau pana incepe sa se inchege pe margini iar in centru inca mai e putin, aa, tremuranda (cam ca la crema de zahar ars, v-am spus:D).
Verificati mandretea si lesinati de pofta, privind-o fix in ochi:


4. Scoateti tava de la cuptor si lasati-o sa se raceasca la temperatura camerei, rugandu-va la toti sfintii sa treaca timpul mai repede:


Este foarte buna calduta, dar rece este excelenta.
Ma bate gandul sa o refac cu visine, si sa ii trantesc in cap un strat de pandispan, ca la tortul de crema de zahar ars. Rau n-ar fi, nu-i asa?

marți, 14 februarie 2012

Vaca Albastra

Cand eram prin clasa a 10-a, prin nu stiu ce minune, a venit la mine unul dintre "eligibilii" liceului sa-mi ceara prietenia. Nu, pe bune, asa era pe vremea mea. Venea baietu, iti cerea prietenia , adica "Vrei sa fii prietena mea? ", tu te inroseai ca racul si simteai cum te ia cu lesin de placere si emotiune.
Imediat dupa, evident ca el te lua de mana, in timp ce tot liceul privea si lua la cunostinta de noua combinatiune si el te ducea la "fumat", adica un loc in spatele liceului, unde se adunau toti bad boys-ii sa fumeze.
Cand am ajuns si eu acolo, tinuta fiind de mana, mai sa mor de placere. Imi si imaginam cum viitorul meu nu va mai fi la fel, viata mea avea sa fie o serie nesfarsita de mondenitati si sucuri si pizze cu "the cool guys",oh boy, I was oh so cool, finally.
Asta se intampla pe 13 februarie aaaa...stai sa vad daca-mi amintesc...cred ca '99 -2000?
A doua zi, Valentainz Dei, isterie totala. Cine se protapea pe tocuri de 10 la liceu, pe ghetusul si viscolul pamantului? Je! ;;) Yes yes, I had my own little pitsipoanca style attempts - I epicly failed:D

Vine mister Ochi Albastri, imi inmaneaza trandafirul, ma pupa in bot, ca na, ocazie speciala, cam apatic, dar m-am gandit ca e timid, mititelul. Am stat si "la fumat", chit ca nu fumam si stiam ca o sa ma spele mama cu sapun pe dinti si nu numai (pardon, scuzati), cand o sa ajung acasa, dar cui ii pasa, ma?
Eram eligibila, aveam prieten, da?

Next , next, next. Ora, pauza , la fumat, ora, pauza, la fumat. Tanarul ma conduce pana in fata blocului, ma pupa, Hepi Velantainz Dei.
Eu deja ma vedeam sarbatorind nunta de argint cu el, o dar vai, relatie din aia romanticoasa, de liceeni, si iata-i cum au rezistat ei peste ani si ani...ma rog, numai gargauni in capatana mea.

Ajung acasa, ma sapuneste mama o tura, ca doar miroseam ca afumatoarea de la Cristim, eu n-aveam taine. Putea sa ma puna sa dorm pe balcon, aveam izbit.

15 Februarie, prima pauza - Tanarul cu Ochi Albastri se infiinteaza la usa clasei mele unde, oroare si stupoare, imi spune ca relatia noastra "nu functioneaza" si ca trebuie sa ne despartim. Pam Pam

Pana la "pauza mare" aflasem deja din surse sigure si neindoios "binevoitoare" ca tanarul ma curtase doar de frica frunui posibil blestem ce s-ar fi putut abate asupra lui, de n-ar fi fost cuplat de Velantainz. Poftim cultura.

Ii multumesc pe aceasta cale colegei mele de clasa, Simona, care a binevoit sa-l intituleze Vaca Albastra dupa acest episod (si dupa o alta tentativa similara la adresa ei), aruncandu-l pe Mr Eligibil in dizgratie eterna.

Si nu, nu mai stiu cum il cheama.

Ma scuzati, uitasem de dedicatie. Deci dedicatie:

vineri, 3 februarie 2012

Troiene-mi sunt anii grei

A venit nametu', oameni buni, iar eu am incremenit di tat! Las' ca mi-e rusine sa spun cate perechi de strampi port io pe sub ginshii de corporatista fancy, dar a murit si neuronu'.

Most of the day, am o mutra de gaina hipnotizata, privesc in gol, dincolo de fereastra, si oftez. Ca-i frumos Herastraul nins, dar nu privit de pe partea gresita a ferestrei. Ca-i frumoasa si zapada, fir-ar, dar nu asta bacoviana de la capitala. Si viseeeez...Si ma scuz ca-s ursuza si cocosata, spunand ca zapada-i pentru copii.

Dar ce-ar merge un concediu din ala pana hat in vara, undeva la munte, cu o oarecare cafea sub bot, si un oarecare pled tras peste chicere, si numitul sot, intru eterna cuibarire(pupa-te-as!).

Ah, am imbatranit! Acum fro 10 ani faceam naveta de la Ploiesti, cu trenul, in Ajunul Craciunului, sa vin la munca. Ma cotopeneam prin nameti nu de trebuinta, ci de putinta, aveam atata in mine ca eram in stare sa deszapezesc juma' de oras. Acu' mi-e sila si sa dau cu manusa dupa fulgii ce-mi intra-n ochi. Mi se aburesc ochelarii si mi-e lene sa-i sterg. Asa ca merg ca babeta, sontac sontac, ma tin de toate gardurile, si-mi blestem oasele ramolite.

Ah, veni-mi-ar vara, sa ma dezmortesc. Si-apoi om vorbi de calduri si bufeuri, caci , of , maica, greu e si vara, asud si nu mai pot.

Deci, idei de activitati indoor, pana nu intra neuronu' in greva? :D

A, da, si-o dedicatie. Fara numar, ofcors, cum altfel?