luni, 28 decembrie 2009

Craciun in roz

***
o gogoasha topaind jumatate de ora in blugii ei cei noi, cadou de la matusi-sa a' preferata...as in Me:D

***
sora-mea gatind cea mai buna masa de Craciun din viata mea

***
cumnata-meu sunand la interfon la 7 dimineata, pe motiv ca se raceste tuica fiarta :|

***
verisoara-mea si barba-su dansand pe "all i wish for christmas is you", in hol, in timp ce pe foc fierbea mamaliga

***
gogoasa mica data cu gloss Hello Kitty, motiv de refuz hranire/hidratare timp de doua ore...nici nu a deschis gura, ca sa nu strice efectul:P

***
gogoasa mare adormita, care imi prinde obrajii cu manutele ei mici si calde si imi spune "Moni, cine e in spatele tau? ...?!?!?!....AA, era un inger!!!!"

***

Craciunul e roz.

luni, 7 decembrie 2009

My every day Thanksgiving day - ep.1 Casuta noastra

Asea... mi-a zis Cata acu' destula vreme ca " domle, da de noi, de mine, de cuibusoru' nostru de nebunii nu zici nica? " .Adriana zice ca-s nebuna ca zic de ea, Flo ma citeste si ma cearta ca nu zic mai des despre orice...asa ca zic de toate.


Casuta mea e mai casuta de cand cu Catilinae, caci diminetile miros mereu a cafea si pudra si ruj dulce si rascolit de sifoniere. Totul e magie de cand cu Cati, covoarele noastre sunt plutitoare...pardon, zburatoare, si ciocanul de snitele se transforma cu puterea gandului in buzdugan zmeiesc, frangator de dulapuri ...:)

Serile noastre sunt pijamale cu pisicute si o pisicuta fara somn, sunt tigari cu substrat, intotdeauna, sunt supe bune bune, ca la mama, facute cu drag, sunt miros de par dat cu balsam si unghii pictate cu rosu.

Sunt pisoi aruncat pe usa si ciorapi fini agatati in fiecare zi (de mine:P), sunt visari si suparari, cautari si consfatuiri, sunt sora si mama, casa noastra e casa noastra. Si de acum, va fi a noastra, indiferent unde va fi...casa noastra suntem noi.
Cati e my everyday Thanksgiving day.

;)

LE: si melodia pentru Cati



stii tu sa citesti printre randuri, I bet ;)

duminică, 22 noiembrie 2009

Adriana, viata si sufletul pereche:)

M-am intors in tara, dupa o saptamana intensa, completa, rotunda. Iaca concluziile:

Adriana : mai fato
Adriana : viata asta e ciudata rau
Monica : aa?
Monica adica?
Adriana : adica
Adriana : si cu bune si cu rele
Adriana : nu mai intelegi nimic
Monica : :))
Monica : asa e
Monica : de fapt stii ce tre sa invat eu?
Adriana : e?
Monica ' : ce imi doream sa invat
Monica : sa fiu fericita si singura
Monica : si sa imi traiesc clipele de fericire
Monica : asa, izolate, cum sunt ele
Monica : nu sa caut in ele permanenta
Monica : pentru ca asa m-am aruncat de fiecare data in relatii nesanatoase, fara viitor
Monica : ...
Monica : good point, fai viato
Monica : hai mersi
Monica : ma prinsei
Adriana : imi si imaginam
Adriana : cum porti tu o conversatie cu viata
Monica : sa vezi ce discutii am io cu sufletul meu pereche
Monica : alea sunt si mai tari
Monica : ;;)
Adriana : :))
Monica : vorbesc serios
Monica : nu ti-am zis?
Monica :: vrei sa-ti zic?
Adriana : da
Monica : deci
Monica : stau si ma gandesc
Monica : ma prostule
Monica : unde dracu esti tu acu?
Monica : cu cine dracu ti-oi f..e tu creierasii acu?
Monica : misca-te in puii mei ca acilea sunt
Monica : hai odata
Monica : :D
Monica :si ma mai gandesc
Monica : oare ce-o face el acu?
Monica : o manca biscuiti?


la aceasta ultima intrebare, inca n-am gasit raspuns:))..the point is, viata e faina, as it is.
live it

p.s.: de maine revenim la normal, gata cu filosofia :)

marți, 17 noiembrie 2009

Leapsaaaa. leapsaaa....Tu eeesti!

:D

Bai, deci ardea sufletu in mine, ca nu-mi dadea si mie nimeni leapsa, dar uite ca Oanamada s-a milostivit si m-a bagat si pe mine in seama:D

hihihi

dueci



In ce fel de animal ai vrea sa te reincarnezi ?
Pisica, dar nu in China. Mai precis, m-as reincarna in Vasile, sa fiu cuminte si sa dorm noaptea :D ;;)

Ce ti-ar lipsi cel mai mult in viata ?
Mama, sora, nepoatele si posibilitatea de a avea un copil.

Ce apreciezi cel mai mult la o persoana ?
Sinceritatea, no matter what.Apreciez din tot sufletul un raspuns dureros, spre deosebire de ceva spus doar ca sa cosmetizeze ceva ce , in fapt, cam pute.

Care-i culoarea preferata pentru haine ? Hm...greu, domle, greu...o sa spun, totusi, albastru.

Trei cuvinte care te definesc ca persoana. Franchete, umor si simt matern.

O calatorie pe care ai vrea sa o faci si tara pe care ai vrea sa o vizitezi ?
as vrea sa vad Brazilia...toata...visez si eu, ce sa fac.

Ce ti-ar place cel mai mult sa faci ?
Sa am propriul centru de meditatii sau o cresa :D

Daca nu ai face ceea ce faci in fiecare zi, cu ce altceva ai dori sa-ti umpli timpul ? Cu copii. As deschide o cresa sau as pune la punct un program de studiere a limbilor straine pentru copii amarati.

Care e cea mai mare extravaganta a ta ?
Nu am extravagante , ci mici exagerari , ca orice femeie. Ar fi, probabil, in ipoteza ca s-ar concretiza, aceea de a gasi un bebelus pe strada si l=-as lua acasa, de tot. desi asta nu e extravaganta, dar cred ca implica ceva curaj.

vineri, 13 noiembrie 2009

Need some sleep? Book a Napbooth

Ca altfel nu da sfantu’ sa mai actualizez blogu’, iaca ne adunam astazi aici, nu doar pentru a celebra ce dishtapta m-a facut mama, de ma trimit astia in delegatie peste mari si tari, ci si capacitatea absoluuut nemaivazuta de a auzi ceasul la 4 dimineata, de a pleca, in cele din urma, cu bagajul complet, a face cechinu la timp siiii de a-mi aminti sa iau niscai busuioaca pentru omologii portughezi :D

Ziua de azi incepu bine, sau cel putin asa mi se pare mie, poate pentru ca m-am trezit prea devreme, inaintea fortelor malefice care mi-ar fi putut pune bete in roate…Unde mai pui si ca in avion fu mai lejereanu, am stat singura belfera pe trei locuri, muaaaa, ce m-as fi lungit, ca pe vremuri, in personal…dar deh, sunt o doamna, ce …locul meu :P

Ajunsai la nemtalai si imi rupsai deja chisherele incercand sa ajung la gate G, care, a pacatelor, e la dreku in praznic, 7 rampe din alea plimbacioase am parcurs, si tshpe duty-free-uri si bude si smoking booths :D


A…da, smoking booths ;;) mangaierea sufletului meu afumat, trebuie neaparat sa va povestesc de ele. Ca tot voiam sa scriu un post telegrafic, iaca m-am lungit iar ca o pomana tiganeasca si m-a uitat al de sus la introducere…

Eh, iaca si cuprinsu, ca raman fara baterie la laptop :


· Domle, deci eu sunt confuza, pa bilet zice Munich da’ io stiam de Munchen? Ie vorba de acelasi oras, ca nu pricep? Adicatelea, daca Munich e numele pe nemteste , Munchen e traducerea noastra? Pai nu puteau sa ii zica asa, mai pe intelesul prostilor, Munsheni saaau Munisea Dava sau…something. Deci lamuriti-ma, ca sunt bulversata…Munchen or Munich? Or both?

· Ie interesanti nemtalaii :D In periplul meu in cautarea binecuvantatei Gate G imi hranii pasiunea pentru antropologie si ii studiai…Bre, deci m-am cracanat de ras…in sinea mea, ofcors. Vazui un nemtalau ca in filmele alea de pe Hallmark, aia de bea tuica cu curvele ,cu nasu ascutit, parca desenat la vinclu, si o pleata galbena pe ochi. Al doilea element interesant fu un negru care nu e negru. Adica, de fapt, e un alb negru…adica cum naiba sa va explic? Ca a tigan nu semana, nici a brunetel d-ai nostri de Braila:D Ierea frumos domle ce mai! AA, gata stiu, semana cu Chris Ivery, cre ca asa-l cheama, barbatu lu madam Grey … Al treilea deja facea parte din categoria “bun de dus la mama acasa” : inaaaalt, bruneteeel, cu parpalac din ala ca al lui Catagni, din Caracatita :X frooomooooos, pfiii …si cu niste ochi umezosi , ca in moartea caprioarei, de-ti venea sa-ti faci pomana cu el si sa-l iei acasaJ J ce vreti, sunt un suflet bun:D

· Pentru cine nu s-a prins/stie, eu sunt in drum spre Lisabona, in interes de serviciu. Deci da, vorbesc portugheza. Dar tot nu pot sa ma abtin, mai ales in aeroporturi sau in spatii publice, sa fac pe blonda inocenta si pierduta ;;) si sa ciulesc urechile la ce delicii servesc portughezii din preajma. Iezact in clipa asta am doi taman in ceafa mea, care discuta pe teme profund existentiale si care nu sufera amanare: “citez…ba mi-e foame…trebuia sa fi mancat…ce bune erau romancele alea de aseara” le-as servi una de dulce, un “cat e ceasu”, or something, dar stau cuminte, ca poate mai scapa ceva si despre blonda asta buna, sexoasa si absolut fantastica de sta langa noi si scrie la laptop, in sacoul ei gri cu inimioare albastre super trendy :D

· Lufthansa da cafea gratis!!!! :D :D Se vede treaba ca astia pe mine ma asteptau ;;) si sa va mai spun si ca m-au intampinat elegant cu un evantai de cabine pentru fumat unde, desi stai ca tristu si fumezi singur, poti face si tu pe desteptu si sa ii studiezi pe fraierii aia de fac fata stresului cu plamanii curati :P Ca sa nu va mai spun ca sunt asa de minunata si “de-a locului” ca ma filmara niste rusi, in cabina de fumat, “for memari…” K

· Last, but not least, am inteles de ce facem noi impresie nasoala in Occident. Ca suntem rupti in gura domle cand ajungem, dupa ce ca ne luam bilete cu 16 escale, ca sa iasa mai eftinache, ajungem acolo zombie, adevarati descendenti ai lui Dracula, de se intreaba aia daca suntem drogati ori beti. Am vazut la astia CABINE PENTRU DOOORMIIIIT!!!! Mwahahahaha , si nu mi-a venit sa cred! Pai de ce nu ziceti ma si la prosti, ca daca stiam, nu ma mai culcam aseara pentru doar 4 ore, din care doua am aruncat pisoiul din pat K




Concluzie?

Inca nu, je vous update quando chego :D


Pupalau la audienta

Monica

luni, 2 noiembrie 2009

Bestialisim

Multumesc vietii pentru inimi si trairi absolute...oricare fi acelea. Thank you for being the way you were,we were each other's special story ;)




When you embrace pain,you also embrace hope. It means you're no longer afraid of living.

...

miercuri, 28 octombrie 2009

Vasile



Asta e Vasile. Sau Lili...sau Vali.
L-am adus aseara acasa, culcusit sub pulovarul meu, rugandu-ma sa fie la fel de deschis catre comunicare ca si mine. Si a fost. Dupa ce a dat turul casei in 5 secunde si a adormit cu nasu-ntr-un pantof,am dat stingerea. I-am explicat frumos ca mami doarme si daca tot e parsiv si miorlaie , sa se urce macar in pat, numai sa taca.
S-a suit. Si de cate ori isi aducea aminte ca-i matsa si stie sa sara din pat, incepea sa miorlaie ca vrea inapoi.
Io ce sa-ti fac, bade,daca esti indecis? Move your ass up si hai la somn, ca maine lucram. S-a executat.

Asta pana la 6:54 cand nu a mai putut de atata somn si a inceput sa ma linga la subrat, sa ma trezesc. Ete asta da barbat elevat, asa mai zic si io sa trezesti o femeie;;)

Am zis ca i-o i foame/sete/pishu/caca. Am reluat drilu cu iete litiera, iete apitsa, iete papa, da' hotaraste-te odata ce vrei si lasa-ma sa dorm..neah:D

Cum am dat drumul la teveu si am aprins calcul, porcu s-a suit cu botu pe tastatura, absolut fascinat, iar acum se uita la telenovele in reluare, pe picioarele mele, in timp ce io zic de el.

Cu alte cuvinte, Vasilica-lica-lili e porc mare si parsiv, carevasazica nu poa sa doarma daca nu ma stie pe mine treaza sa-l pazesc...pfff.

Nu vreau sa ma gandesc cum vor decurge ostilitatile azi, sper sa nu ramana fara voce tot miorlaind dupa cineva care sa-l pazeasca in timp ce doarme, ca io-s ocupata cu dormitu pe mine la munca.
Pana atunci,ia de dormi Vasile, ca ma-ta s-a trezit.

Hai o zi buna va doresc si scuzati "coerenta", e , totusi, 8 dimineata acum!!!


LE: Vasile e baiat salon, nu comenteaza ca fumez, pfiuf

miercuri, 21 octombrie 2009

Just another "God why can't I be happy" post


Pentru el

Imi lipsesti, e absurd cum nimic nu te pregateste pentru senzatia de amputare de dupa adio, nici macar logica clara a unui mai bine in care speri atunci cand pleci...In seara asta, inainte sa plec de la birou, am pus instictiv mana pe telefon..astazi am sunat-o pe mama.
Am ajuns acasa si am gasit o cutie de bere nedeschisa, uitata de tine aseara, si primul gand a fost sa pun bine, amintire. Cine naiba pastreaza in cutia cu amintiri cutii cu bere? Ar exploda de atatea amintiri...

Si m-am gandit la adio, la faptul ca eu, rational, profund,rumegat, ti-am dus lipsa de atatea ori si din ce in ce mai mult in ultimele luni, dar am omis sa ma gandesc la mine, la chimia rupta, la faptul ca iti recunosteam corpul, temperatura, tamplele, erai cald. Acum sunt convinsa ca nu mi-ai mai fi cald niciodata. Atunci cand decizi sa tai cordonul ombilical, totul ramane o vaga amintire, fizicul unei relatii se stinge, dispare, instinctul regasirii se pierde si el. Dintr-un orb care isi gasea drumul prin viata vazand cu ochii mintii, devii un impiedicat.

Imi mai lipsesti, dar o sa treaca. Adio.


Pentru mine


Si gata.Iaca ai mai zis inca o data pa. Ce mecanisme masochiste se ascund in spatele fiecarei despartiri, m-a minunat de fiecare data. M-am minunat singura de propria-mi capacitate de a-mi pune frana, atunci cand atarnam deja deasupra prapastiei, privind muta si contrariata, intrebandu-ma daca in dragoste e ca atunci cand visezi...esti in cadere libera, dar te trezesti. Nu e.
Sa nu sufar, nu pentru decizie. Nu pot fi etern unicul motor al unei relatii...nu, nu ma intelege gresit, povestea a fost cu doi, el si cu mine, dar relatia...ma ierti, am fost doar eu, sau poate asistam la filme diferite in acelasi timp. Da, asa a fost. Nu regret, am iubit asa cum stiu sa iubesc mereu: nou, tare, aruncata cu capul inainte, cu credinta religioasa si puteri nesfarsite, caci pentru iubiri am avut mereu forte nebanuite si inutile in viata de zi cu zi. In iubire mereu am fost razboinica, am luptat pana am stiut ca nu mai am ce sa ofer. Si atunci m-am oprit. Si daca ai avut ghinionul sa te gasesc si pe tine suspendat, imobil, in asteptarea aceluiasi perpetuum-mobile cu care te-am invatat ... nasol, am plecat.
Adio. Sa fiu sanatoasa. Am de trait, nu de murit. Deci e de bine, cumva.

Pentru voi


Eu sunt Monica, am 25 de ani fara doua luni. In ultimul an mi-am pus pe hold eul, incercand sa fiu "ea" ideala pentru el. Ma iertati. Eu o sa ma iert. Eu sunt Monica.

joi, 15 octombrie 2009

finaluri

Nu stiu ce mi-a venit, poate e de la vreme, dar scria un prieten despre despartire, si cum impacteaza ea asupra noastra...

si voiam sa-i raspund..

despartirile sunt inspaimantatoare, pentru ca fiecare fericire noua are alta forma, alta culoare si te umple si te dilata in asa feluri noi, incat atunci cand se termina, te gasesti singur cu un nou "tu", un tu care a invatat, pentru o vreme, sa traiasca in alte dimensiuni...
si te simti pierdut.finalurile sunt absolut inspaimantatoare si , oricat am incerca sa negam, sunt infrangeri...

un cantec pentru cei care se cred singuri


luni, 21 septembrie 2009

Dulce de Duminica

Ador dulciurile cu mere, sunt my all time favorite si pe deasupra si foarte la indemana.Mi se pusese de mult pata pe tort de mere asa ca ieri n-am mai stat si l-am executat. Veeeery easy si foooaarte bun.

Dueeeci:)

Ingrediente:

- 6 mere de marime medie - eu am folosit mere romanesti, nush cum le spune, dar puteti folosi orice fel va place
- 5 oua
- 5 linguri faina
- 5 linguri ulei
- 1 plic praf de copt
- 1 plic zahar vanilat si orice arome preferati
- putina scortisoara
Optional: miere, nuci, stafide sau fructe din dulceata ( eu am apelat la niste visine, neavand nuci sau stafide)

Se curata merele de coaja, se taie pe jumatate si se curata de samburi, avand grija sa nu va feliati si degetele, cum am facut eu :D
Intr-o tava unsa cu putin ulei si tapetata cu zahar tos ( eu am fol o tava de chec) se aseaza jumatatile de mar cu scobitura in sus, se mai strecoara si cateva felioare de mere pe ici pe colo, sa fie bine acoperit fundul tavii. Se presara cu scortisoara si se planteaza alunele/nucile/migdalele/fructele sau cate o lacrima de miere in scobiturile merelor. Aici depinde de voi daca vreti doar mere sau daca vreti sa abunde in nuci :)

Tava se pune la cuptorul incalzit in prealabil la treapta 1 (cred ca-s vreo 180o) si se lasa merele la copt pentru aproximativ 20-30 de minute.

Intre timp :

Ouale se separa si se continua astfel:

Cele 5 albusuri se bat cu 5 linguri de zahar si zaharul vanilat (si un strop de sare), pana stau bat in castron. Eu am folosit mixerul asa ca in 2 minute fluieram prin bucatarie.

Galbenusurile (5) se freaca cu cele cinci linguri de ulei, pana se formeaza o maioneza ce se amesteca, la randul ei, cu praful de copt.
"Maioneza" se toarna usor peste albusuri, amestecand de jos in sus, sa ramana aluatul aerat.

Se adauga cele 5 linguri de faina in ploaie, putin cate putin, pana se omogenizeaza.
Se ingurgiteaza doua linguri de aluat, ca e tare bun si ne asiguram ca nu ii mai lipseste nimic. Daca vreti, mai puteti adauga coaja de citrice sau orice alta esenta va e pe plac.

Tava cu merele se scoate de la cuptor, se adauga aluatul si se niveleaza frumos, miscand usor tava, pentru a se strecura si printe eventualele spatii dintre mere.

Intre timp, reduceti temperatura din cuptor la 140 de grade, sau treapa 1/2, cum am eu la aragazul cel vechi.
Introduceti la cuptor si lasati-l sa-si dea duhul acolo cam 45 -50 de minute. Stiu ca pare mult, insa merele isi lasa zeama la copt si daca am coace si aluatul la temperatura mai mare, am risca sa nu se coaca, ci sa fiarba in siropul din tava.
Deeeci...rabdare :)

Cand aluatul are o culoare aurie si trece proba paiului (adica paiul/furculita/scobitoarea iese curat(a) din aluat, e gata) se scoate tava din cuptor si se acopera cu un servet uscat.

Sa nu va dezumflati prea tare, caci si aluatul va mai scadea putin in tava, dar e foaaarte bine.
Cand s-a racit putin , asezati un platou pe tava de copt si rasturnati rapid.

Aluatul se va insiropa imediat de la sucul de mere si va inunda bucataria cu niste mirosuuuurii....iami:)

Este delicios servit rece , dupa o jumatate de ora la frigi, impreuna cu putina frisca, dar il puteti papa si cald , cu o cupa de inghetata alaturi, sau cum vor burticile voastre.

Este un desert foarte usor si racoros.
Din tava de chec ies cam 5 felii sanatoase, si zau ca nu o sa va doriti sa fie mai mici, asa ca, daca aveti musafiri, puti folosi si o forma de tort normala sau o oala mai amarata, tortuletul va avea succes.

Aluatul folosit este unul foarte versatil, eu il folosesc la checuri, pandispanuri si tarte cu fructe. Totul este sa echilibrati proportiile : cate oua , atatea linguri de ulei, faina si zahar. Si gata! :)

Sper sa-l incercati!Sa-mi spuneti cum vi s-a parut.

O saptamana placuta tuturor.

Mon

luni, 14 septembrie 2009

Toamna vietii mele...

Ham vinit de la Ploiesti si odata cu mine bag seama ca a venit si toamna. Ieri am fost melancolica, ma uitam la copiii tarati de mame la piata dupa flori, in timp ce eu imi targuiam o craticioara de email cu floricele, pentru ciorbica lu mama :X

Am plecat de la Ploiesti pe o caldura nesimtita, ireala, chiar, pentru sambata seara, in timp ce vecinul meu de la parter, nea Garoafa (asa il cheama) ii spunea unei doamne din cartier ca asta-i toamna vietii lui...:)

Am plecat zambind, pe dn1 era plin de oameni care vindeau ceapa de apa si crizanteme si eu ma gandeam mandra cu ce comoara ma intorc eu acasa. Parca acum chiar imi vine sa zic acasa, pentru prima oara in 6 ani, de data asta am venit acasa. Si asta doar pentru ca am adus cu mine putin din casa mea de la Ploiesti. Dupa lupte crunte cu maica-mea, negociind numarul de borcaneturi pe care sa mi le dea, io mai putin, ea mai multe, captura de razboi insumeaza:

:D :D

- 6 borcane pasta de ardei facuta a la maison
- 3 bidoane bulion de rosii
- 2 bidoane bulion zarzare
- un bidon suc de rosii...mama zice sa-l pun la supa...yaaah right :D Bloody Mary babyyyyyyyyy!!! :D
- un butoias cu castraveti murati
- 6 borcane mici si unul muaaaare cu gogosari murati
- 3 borcane ardei iuti pusi cu otet (i think!??!)
- 2 megapachete cu vinete coapte puse la congelator pentru viitoare salate si zacusCI?!
- 2 megapack :) cu zarzavat de ciorba (morcov./pastarnac si telina)
- 3 megapack zarzavat ciorba varianta 2(ardei gras di tati culorili ;;)
- 1 megapack dovlecei cubulete + 1 megapack dovlecei pentru pane
- 1 megapack ardei gras pentru umplut

Cre ca singurul lucru care-mi mai lipseste e sa respir, ca in rest ... :D

A! si la capitolu "consumabile" : o oala mare ciorba de oase de porc cu zeama de varza (oooo, Nirvaanaaaaaa), una oala sarmale, una gamela gulas (inghit in sec deja, si e abia 8 dimineata), una gamela plina cu san de porc marinat si fript pe gratar (dilishaaas), plus restul consumabilelor pentru gatit, gen cimbru, marar, etc.

:D

Bre, avand in vedere ca io atac frontu petrolist odata la luna, daca nu si mai bine, am iesit bine la inventar, muma suspina fericita ca si-a vazut copchila fomeie la casa ei, cu camara plina:D, iar io imi rasfat derriere-ul de gazarita in noul meu set de lenjerie de pat de culoarea portocalelor ;;), si in prosoapele mele galbui ...pfiii:D
V-am zis ca si placinta cu branza mi-a pus la pachet?!?!

Aaaaai nou, heit mi...dar nu prea tare, finca e prima oara cand presteste asa , in 6 ani de zile, dar speram sa recidiveze.

Asa ca, daca ma intrebati daca-mi place toamna, o sa va spun ca da, e anotimpul meu, vremea in care ma simt frumoasa, femeie, cu dor de duca si de gatit (mancare si pe mine).

A venit a venit toamnaaaaaa....sa va acopar inima cu o sarma? :D



p.s.: erata: 2 borcanoaie gem prune, 2 borcanoaie gem caise, 2 cu capsuni ( astea pe langa alea de visine facute de mine ;;)

vineri, 11 septembrie 2009

Baby I'm coming home again..

Bre, io am plecat. Ma duc acasa la muma sa-mi iau muraturile si zarzavatul ca vine iarna si tre sa ma prinda pregatita.



Pana atunci, doo dedicatiuni, ca sa incepeti we bine..V-am pupat. Mon






vineri, 4 septembrie 2009

Muma (1)

Io si mama ne iubim si ne vorbim ca unor prietene..therefore..aviz amatorilor..dialogul ce urmeaza nu este unul tipic mother-daughter. Cei slabi de ingeri sa faca click pe X-ul rosu din dreapta sus :)

Io la munca...vaz ca ma suna mama...pfff...mi-e somn, sa raspund?

io: Ce faci fata?
mama: bine frumoasa lu mama, te-am sunat ca vad ca trecu saptamana si tu nimic..
io: Eh, am fost ocupata... Hai zi ce faci? Faci papa bun?
mama: Moni, deci io m-am gandit..
io: aaa...uimeste-ma..
mama: Tu nu ma mai iubesti...ca daca nu te sun io tu nu suni..
io: pfff..aaa...deci...hai ma mama ca nah..am avut treaba, nu putui..ce, tu vorbeai cu mamaia de la Bucov evri dei?
mama: Pai tu ma compari cu ma-ta mare?

io: :))))))))))))))))))))))))))(laughing on the inside)...asa e...iarta-ma..am fost bizi

pentru cine nu a inteles, eu si mama avem o relatie MO-DEEER-NAAAA, bazata pe comunicare si compatibilitate emotionala, intelectuala si gastronomica. Si deci ea nu e mamaia, ca mamaia o trimitea cu vaca la pascut...so not cool :)

ai lav iu mam..
Mon

miercuri, 2 septembrie 2009

To do list

Iaca ma bag si eu in seama cu lista de doleante propusa de Ganduri mici . Desi leapsa nu mi-a parvenit direct, mi s-a parut fun si poate asa , macar de rusinea blogosferei, imi urnesc si io creieru si banitsa sa bifez neste chestii...

Soo....pana la 1 octombrie vreau :

1. Sa slabesc 5 kg (nu zic de la ce numar pornesc ca ma ia ameteala)

2. Sa ma tund ( radeti voi, dar ma chinui de cateva luni sa-mi misc derriere-ul pana la o frizerie decenta)

3. Sa dau o fuga pana la mama la Ploiesti si sa-mi iau conservele, dulceturile, muraturile si ce mi-a mai pus ea acolo :)

4. Sa termin de tricotat costumasul pentru Ama si trusourile pentru Mariposa si Tweety.

5. Sa-mi iau tava pentru briose si sa gasesc domle un magazin cu lapte condensat, ca zici ca-s picata nu ceara, nu gasesc si pace...pfff

6. Sa imi inregistrez "brandu" tricotat de forfecutsa la OSIM (huuuuge initiative:) )

7,8,9 si 10 sunt niste dorinte fooooooarte personale, una din ele are ca deadline 1 octombrie, restul...sa speram, curand. Daca se indeplinesc, va anunt.

Voi ce va doriti?

marți, 1 septembrie 2009

pentru ganduri mic

Cristina, imi merge netul de numa numa, da-mi un mail sau spune-mi exact despre ce e vorba :)

Mon

P.s.: mersi pentru commenturi

Conjugalisime (2)

Act 1 (mess, telefon)
We, foame mare, m-am autoprovocat sa fac ciorba de fasole cu afumatura, dupa ce mi-a zis ca hmm..ar manca dar nu-i prea place...doaaa?!?! Maaamaaaa:D cum faceai tu ciorba? eh cum sa nu stiu, stiu, dar am auzit si io de la altii alte metode si ma miram..Mama: pai nah, asa si asa...
io: :D :D booon

Act 2 (Bucatarie, oala, burdihan)

el: mm, miroase bine
io (modesta de numa numa) : aham, gusta
el: mwaaaaaahhh, ce buna eee...mwaaahh si ce gustoasa si mwaaaah...cogalts cogalts cogalts (baut ciorba cu castronul tinut cu ambele maini, pipota autoarei se umfla )
io: eh, fu prima oara cand executai, ma scuzi daca nu fu buna...;;)
el: fu foaaarte buna, a mai buna...iete (el in drum spre usa bucatariei) pasesc pe usa elegantului restaurant de 5 stele la care am dejunat ;;)

io: ;;) ( a se citi : mwahahahaahahahahahaaaaaaaaa)

:D

pam -pam

Epilog: deci pot sa ma autointitulez Stralucirea, nu? ;;)

Conjugalisime (1)

Seara, dupa serviciu, rupta moarta de somn. El incearca sa ma expedieze in culcus.

el: hai du-te si fa un dusulet si baga-te in pat, ca esti rupta
io: mai joc unu si ma duc (solitaire domle, el m-a invatat:D )\

5 min mai tarziu
el: Mooon, mai Mon, esti obosita rau
eu: da, da, iote ca mai am putin si castig, ma duc acu

5 min mai tarziu:

el: Mon, hai du-te si fa dus...
io: de ce, put?!?!?!

pam pam!

de bine ce mi-am facut dus si m-am bagat in pat a inceput vecina sa bata snitele/schimbe parchetul/ se dea cu capul de pereti...pffff

luni, 31 august 2009

Deci....I AM NOT BAKING A PIE!!!

In primul rand, buna de dimineata:) Ce mai faceti? Incepurati bine saptamana? Si io, dar cam devreme :) Cum fu in week-end? Bineee? Vaai!!! Dormirati? si va relaxarati, ai? Arrrrghhh... eu NU

Am vecini, cu totii avem, damn it, asa ca nu am cu ce se ma laud. Am niste vecini cocalari...ete ca nici aici nu v-am luat, ca fac pariu ca si de-astia aveti. Dar domle, cocalarii mei, care este, ie manelisti, si nici macar din astia moderni, ca asculta numa tristetsuri din alea no name, nici macar un Gutsa n-ar baga si ei... Si domleee, cre' ca sunt adeptii teoriei fengshui, ca ultima oara cand am fo' cu omu meu la usa lor sa le uram de bine si sanatate, dormeau cu salteaua pe podea, iar mneaei isi facea pedichiura pe masa din bucatarie...pfff.. Cred cu tarie ca mandra are mostenire olandeza, altfel sa mor io daca pricep cum puii mei poate cineva sa foloseasca papucii cu talpa de lemn, pe post de cioci (papuci de casa). Caci da, din garsoniera vaaasta in care ne ducem veacu, n-avem frate cum sa fugim si nici un' sa ne ducem, ca ne nascuram din parinti modesti si apai asa frumos ne educara, ca noi cautaram iubirea absoluta, adica ne iubim da´ suntem amandoi niste amarasteni cu sperante de achizitionaredeprimacasadoamneajuta...si iata cum stam noi ca doi tembeli, mai sa ajungem sa ne scoatem ochii unul celuilalt, in timp ce Afrodita de la etaju trei se desfasoara pe catwalk ( a se citi in capu nostru). Stiu cand se trezeste, cand se culca ( rare momenteeee), cand se imbraca, cand gateste, cand face baie maaaai ales (ne-a inundat ;;) ) si mai ales cand se cearta cu barba-su, ca intra in depresie si face cura de N&D si shailailai...

Si pe deasupra, cand ultima speranta era sunatul la 112, descoperim cu stupoare ca mnealui, concubinu, care este, este politai ªde proximitateª si ne invita calduros sa ne mutam noi daca nu ne convine...smt?!?! Asa ca am petrecut tot we bucurandu'ne cand se facea lumina, de parca ar fi adormit Dracula, si tremurand camesha pe noi dupa ora 8 seara cand incepe, invariabil, bocaneala...io si el ne iubim dar veery deep down inside, de vreo 3 saptamani, de cand se mutara astia, ca deja am ajuns ca in filmele alea de groaza si cu oameni nebuni, cand itºs either them or the other guy :)

Pff...voi cum tratati vecinii idioti de idiotenie? Ha? Ca io cedez nervos, zau ca cedez, mai ales cand ma uit la moaca chiaunita a alui meu, care ªcand era mandru ficior, era fala muntilorª, si acu bazaie ca un copil trezit din somn...si pe buna dreptate

Astept sugestii de la voi, insa va anunt de pe acum ca io n'am de gand sa coc nicio placinta pentru Afrodita, decat daca e pe post de masca cosmetica :D


V'am pupat, ma pregatesc de inca o zi treaza...ca de somn nici nu poate fi vorba.


LE. : mi'am adus aminte, apropo de copii treziti din somn...cand o beibisituiam pe nepoata'mea, era saracutsa asa stresata sa nu o las singura in pat ca se trezea din juma in juma de ora, latsea un ranjet stirb la mine, de confirmare prezenta, si jap cu nasu'n perne la loc..

eh...aseara, orele 9:30 cu aproximatie...barbatu din dotare adormise de fro ora, pe motiv de absenta cocalari etajul 3..io ma uitam pe Discovery la cum descopera aia criminalii si cum sa te eliberezi dintr'un portbagaj al unei masini pe cale de scufundare( foarte util). Prin vecini, meciul Dinamo'Steaua, io aveam tv'ul pe silent, barbatu sforaia profesionist :D :D :X la un moment dat da Dinamo gol si explodeaza blocul de urlete si veselie. Absoluuuut INSTANTANEU barbatu ridica ochii din perna si citez ª Da pe meciª...dau pe meci, se trezesti si incepe si la mine avalansa de injuraturi si ma gandesc cu duiosie ªhaidi bre ca si al meu e barbat adevarat, iete ce urla el la meci, si ce instinct animalic are, de si din somn se trezeste sa urle...aaawwww:X need i say that i am inlove again? :D .

joi, 27 august 2009

Inteligenta emotionala

De vreo saptamana ma tot tin sa va povestesc despre un episod la care am asistat intr-unul din parcurile bucurestene, si iata ca postul de azi al Alinei m-a urnit si pe mine din loc.
Ma uimesc placut reactiile si nivelul la care inteleg fetitele ei, toate pana in 4 ani, sa empatizeze cu parintii lor si sa-si exprime dragostea si chiar intelegerea pentru momentele lor mai dificile.
Cum spuneam, acum vreo saptamana, plimbandu-ma prin Parcul Circului cu al meu, am trecut pe langa un grup de pustani de vreo 13-14 ani care aveau o discutie aprins despre parinti, dupa cum am dedus.

Am prins din zbor urmatoarele replici:

- Pai ce, crezi ca s-au interesat vreodata de mine? Cand mi-am rupt mana la scoala cine crezi ca a venit cu mine la urgente? Directoarea...

E o moda nefasta aceea a parintilor care considera ca daca pustiul e "implementat" la o scoala scumpa, imbracat dupa ultima moda si imbuibat cu cele mai bune mancaruri, este implicit si un copil educat si mai ales FERICIT.

Wrong!!!
E de inteles faptul ca parintii au programe din ce in ce mai incarcate, si noi am crescut cu cheile de gat, dar ce tin eu minte legat de ziua in care mi-am rupt mana, este ca am sunat-o pe sora-mea sa o anunte pe mama, numai ca sa nu moara femeia de inima. Si ca a venit intr-un suflet de la serviciu, bocind de numa numa, si mi-a dat sa mananc cu lingurita, desi eram ditai copchilu de 14 ani.

De acest gen de parinti, ca ai pustiului de mai sus, nu mai zic nimic. Copiii , in schimb, se maturizeaza repede, gresit si trist...sa ajungi sa privesti cu detasare, ironie si chiar normalitatea lipsa de implicare a propriilor parinti este de departe ceva ce nu doresc nimanui.

Si ne mai miram ca tinerii din ziua de azi sunt din ce in ce mai reci, calculati, sictiriti si plictisiti de "maturitate".

Monica

marți, 25 august 2009

Trusou de botez :) ...my very first order :D

Asaa...dupa postarea de ieri, la care nu ma asteptam sa am atata succes, am primit deja o comanda de trusou de botez pentru o bebelina care se va naste astazi, la Constanta.Sunt foarte entuziasmata si onorata, mai ales pentru ca tricotez din pasiune si posibilitatea de a face ceva si pentru alti bebelusi din tara ma face foaaaarte mandra :D Pentru ca presupusa domnisorica a fost cam agitata in burtica mamei, am ales, impreuna cu mamica, si o varianta pentru baietel, just in case.Tin sa va spun ca eu m-am indragostit iremediabil de modelul pentru baietel, in mare parte si pentru ca imi place la nebunie galbenul pai, de culoarea inghetatei de vanilie, si sunt si adepta unui stil ceva mai simplu , dar de efect. Nevertheless, iata primul meu proiect oficial, ce urmeaza a fi livrat mamicii din Constanta la inceputul lunii octombrie


Pana una alta, dupa ce termin costumasul pentru Nicol Cristina, am de gand sa prestez si costumasul de mai jos pentru baietelul prietenei mele din Ploiesti, ca mi s-a pus pata pe el rau de tot Wish me luck girls, I'm going in :D

luni, 24 august 2009

Botosei tricotati pentru bebelusi plimbareti:)





Na ca am ajuns sa o fac si pe asta :)


Pentru cine ma stie, tricotajul este o maaare obsesie a mea, imi petrec fiecare minutel liber cautand modele noi si documentandu-ma in materie de fire, andrele si alte din astea:D



Asa caa, iata si prima pereche de botosei, executata we asta, ca o replica la botoseii Mariposei (mariposi.blogspot.com - ce sa fac daca-s blonda si nush sa pun hyperlink :D ).
Intentionez sa le pun si o panglicutsa de satin, pe post de sireturi.


Pasul urmator: bolero in ton cu botosii si paturica, sa se faca de un trusou pentru o bebelina cuminte :) sau un baietel jucaush...vom vedea.



Pana atunci, va las sa va bucurati de shootingu incropit acum 10 minute la birou, cu ajutorul colegelor de serviciu :D


LE : am invatat sa pun hyperlink...iuhuuu..danke shoshon Mariposi :d

vineri, 21 august 2009

Tanţa, Flaneaua si Hitler .... sau ale tineretii valuri





Deci ...mor de dragul textelor care incep cu deci..si deci eram ironica.enihau...
Deci de cand mă făcu mama pe pamântu cesta românesc, cine m-o vazut mi-o prezis viitor maret. Indeobste si pen'ca vorbeam atat de mult repede si aparent inteligent, ca toata lumea o vazut in mine o a doua Lenutsa Ceausescu sau poate Ana Blandiana...

Eniuei, lasand gluma la o parte, viitoru' incepu' sa sune bine, sau cel putin io tare frumushal il mai ocheam, cand am aterizat la bucale ca proaspata studenta la limbisiliteraturistrainespecializareaportughezafranceza ...pfiu...asa...si incepui sa consider optiunile de stramutare culturalo-amoroaso-profesionala spre taramuri lusofone...

Deja dupa mirobolanta si extrem de greu obtinuta bursa in Portugalia, Braga, toamna-iarna-primavara 2005-2006, orizonturile mele se cracanasera in asa hal ca nimic nu ma putea convinge ca eu NU o sa ajung prima muiere ambasaduare a Romaniei la Rio de Janeiro (ce conteaza ca Brasilia e capitala tarii, io la Rio infiintam consulat nou :D :D :D ) sau ca nu o sa ajung sa scriu cel mai mareeee si destept si elaborat dictionar bilingv de la maimutsa incoace si ca o sa fiu ceamaidesteaptafemeiedinploiestiprahovasiimprejurimi :D

In ceasta perioada aaaabsolut bestiala a vietii mele, absolut bulversanta, dureros de obositoare, de saraca si de amarata, am avut parte si de cele mai tari momente ale tineretii mele, that is... visele frate.

Si se facea ca UNIBUC, prin maretia sa si indeletnicita si de ASUB in colaborare si prin extensia sa directa, ASLS, tuna si decisa ca eu sa locuiesc in Complex Grozavesti, Camin B, etaj 4, camera 411, imediat dupa buzunar :D (pentru connaisseuri, Grozavesti era si inca mai e un fel de...de....Floreasca sau Primaverii al complexelor studentesti, un fel de mecca caminist).

Proaspat relocata la 411, smechera de nu mai puteam de mine, ca eram deja anul 4, deci da?!?! ... ies intr-o dimineata la tigara si ma cocots pe pervazul geamului de la "buzunar" si ma acosteaza o donsoara, micutsa, slabutsa, roscata, ravasita, cu niste ochi albastri maaaari si disperati, fluturand o tigara mentolata in mana.... Ana.

Cu Ana avusesem primul contact cand m-am dus la ea la usa sa-i cersesc o bricheta si am aflat ca ea era anul 1 la Portugheza iar eu 4, deci guru, si iaca asa , the was a connection.

Noh si mi-aduc aminte cum vine Ana a mea la mine, absolut consternata, dupa o saptamana intreaga de cursuri (prima) si ma anunta glorios ca ea , sub nicio forma and under no circumstance, nu o sa termine facultatea si nu o sa ajunga experta in limbi straine, si cum domle sa mergi la limbi straine si sa nu inveti portugheza si ca ea innebuneste si ca nu-i asa ca "janela" se traduce , evident, "flanela" ? !?!?!?!

:)))))))))))))))))))))))))))) Draga si adorabila si iubita de ea....si bashinoasa de mine(I must admit) cu ce uimire si usurare a aflat in acea zi fatidica ca janela inseamna fereastra in portugheza (si barbate-miu saracu a trebuit sa invete :D ). Va marturisesc ca eram atat de socata si sincer nepregatita pentru tirul ei de intrebari, ca mai mult din orgoliu personal i-am tinut atunci discursul cu "it's gonna be okay ... you;re gonna get it...you'll be great". A devenit din secunda 3 (in sec 1 si 2 i was a genuine bitch, deep inside) my friend, copilu meu, imaginea mea in oglinda, ma ajuta sa rememorez toate inceputurile mele, sa simt ca toate rahaturile peste care trecusem avusesera ca scop final o lectie, pe care o impartaseam cu ea. Copila asta inspaimantator de desteapta isi deschisese mintea si sufletul mie si eu eram pur si simplu uimita, pentru ca, pentru prima oara ever, I was relevant to someone.

Cu ea am fumat sute de tigari la "buzunar", am facut teme la portugheza, mancat macaroane cu ton si maioneza, facut cafea la resou, vazut filme in retea, invatat cum se face ciorba/iahnie (eu de la ea), barfit parasutele grozavestiene, suspinat dupa boi neevoluati.... Aaaaa....si ne ascundeam ca doua parsive de Tanta, o femeie de serviciu, tiganca, de fro 200 de kile, cu un halat mereu impecabil, un par lung si ondulat, si care de cate ori intra pe palier ne gratula pe toate cu o serie inspumata de "imputitelor, nespalatelor, proastelor, fir-ati ale...." pentru ca fumam noaptea pe hol si omiteam maturatul chistoacelor :)

Sau pe Hitler, administratorul caminului, de care ne feream amandoua , alaturi de multi altii, si nu pentru ca am fi stat "pe nashpa", ci pentru ca omul ala era mai gretsos ca o vulpe batrana si mai putin inteligent, cu toate astea ceausist de insolent si indraznet cat sa fie in stare sa te bata la curu gol ca ai intarziat cu plata regiei 2 zile...

Ce zile, parca ar fi fost alta viata, in alta dimensiune, camerele de camin, paturile alea de iti rupeai spatele cu ele, resourile, baile la comun si pachetele de 10 tigari, si saracia, mai Ana, mai tii minte? eram sarace...most of the time...dar si cand venea salariul ala infect, ce bogate eram, aveam tigari, ne invitam reciproc la sucuri si ne luam chiar si chipsuri :D ,...hheeee

Acum, eu am renuntat la aspiratiile mele imigrationiste, la dorinta de a continua sa predau la universitate, la visul de a vedea Brazilia, de a..., de a..., de a.... Mi-am imbratisat viata corporatista, programul de zi si , cel mai important, iubirea...thank God for him...

Ana, in schimb, roscata mea micutsa cu ochi albastri, panicoasa, agitata, surescitata, superinteligenta si spirituala, neincrezatoare in ea insasi, a plecat in lume, si-a gasit iubirea intr-un brazilian (do you hate her or what? :P ) si traieste visul brazilian.

Pentru tine Ana, pentru ca din secunda 3, in ziua cand te-am cunoscut, nu m-am indoit nicio clipa ca o sa poti ajunge oriunde vrei si ca vei putea implini toate visurile noastre, ale tale si ale mele deopotriva, si ca vei fi fericita. Estou tão feliz amiga por você, por teres chegado aí, por teres concretizado algo tão longinquo e fantástico, por tere lutado mais uma vez para encontrar o amor, estou feliz porque mereces tudo isto e muito mais..Imensas saudades suas..Beijo.Mô

Pentru Ana... Acolo unde esti, sa te ocroteasca Cel de Sus, si sa dea sa ne mai revedem macar o data in viata asta.

Monica










vineri, 7 august 2009

Nu vrem ingeri!!!


In data de 4 august doi parinti fericiti ai unei fetite de 6 ani urau un bun-venit plin de emotii si ingrijorare celor doua fetite gemene care s-au grabit sa se nasca cu 12 saptamani inainte de termen.
Surpriza a fost cu atat mai mare cu cat parintii se asteptau la doi baietei:)
Lupta cea mare abia acum a inceput si , desi micutse, Eva si Alisa se lupta in fiecare clipa ca sa ramana printre noi.
Nu multe sunt de facut in astfel de momente, decat sa speram si sa ne rugam, de aceea va rog pe voi toate, Mafia Mamicilor, ca in urmatoarele 3 saptamani, considerate critice pentru supravietuirea lor, sa spuneti o rugaciune si sa aprindeti o lumanare pentru Eva si Alisa.

Nu vrem ingeri, vrem bebelusi.

Monica

duminică, 14 iunie 2009

Regele nebunilor


Mi-am adus aminte de o poveste pe care mi-a spus-o cineva tare de mult. Nu o sa ma pierd in introduceri fara rost, asa ca iata:

Era odata, intr-o alta lume si in alte timpuri, un rege foarte intelept si bun, al carui regat era cunoscut drept prosper si infloritor.Supusii lui erau oameni harnici si credinciosi, ascultau de cuvantul regelui lor si erau fericiti ca au un om atat de bun care sa ii conduca.Intr-un cuvant, era un regat fericit.

Intr-o zi, insa, o vrajitoare - sau sa fi fost un vrajitor?...putin conteaza - afla de regatul cel fericit si se gandi sa arunce asupra lor un blestem. Otravi toate fantanile si toti cei ce baura din apa blestemata innebunira pe loc, mai putin regele, care privi ingrozit la tot ce se intampla cu supusii lui. Incerca sa ii aduca pe calea cea dreapta cu vorba buna si se gandi sa astupe fantanile, insa toti locuitorii regatului se rasculara si vrura sa il omoare pe regele nebun,care vroia sa le fure apa de baut.

Asa ca regele, nemaistiind cum sa faca sa isi protejeze tara si supusii, se hotara sa bea din apa blestemata si sa devina si el nebun. Tot ce se stie, de atunci, despre acest regat, este ca toti locuitorii lui si regele care il conduce traiesc in deplina intelegere si armonie.... nebuni.

Morala povestii este ca traim cu totii intr-o lume a ideilor si a credintelor, si fiecare dintre noi poate fi nebun daca patrunde intr-un alt taram, insa totul este o problema de perspectiva. Asa ca, data viitoare cand ii vei privi pe ceilalti intrebandu-te de ce nu nu vad ca ratiunea esti tu, gadeste-te ca nebunul s-ar putea sa se ascunda in tine. Cine stie, s-ar putea ca eu insami sa fiu o nebuna si tot ce v-am povestit pana acum sa fie doar o iluzie, un joc menit sa va prinda.... cine stie?!?

joi, 26 martie 2009

Qui va me couvrir de baisers?

tu
acolo
eu
aici
suntem amandoi
in noaptea asta
iubire din fibra optica
asa:
tu sclipesti de acolo
eu te iubesc de aici

o iubire la viteza maxima
ametitoare


...fiecare iubire are momentele ei virtuale...a mea asa s-a nascut...:)


http://www.youtube.com/watch?v=IrZcB-9i7I0

marți, 24 martie 2009

m-a facut mama muza :)

provin dintr-o familie cu multe muieri..muuuulte...da multe tare de tot...tin minte ca la moartea strabunicii mele am avut un soc, din ala de genul "resident evil" cand te trezesti intr-o incapere cu zeci de fiinte, de origine necunoscuta, cu aceeasi mutra si intentii criminale..in cazul meu, pupatul cu bale...cum spuneam..ne-am adunat la inmormantare, ocazie trista, evident, dar nu neasteptata, avand in vedere cei 94 de ani ai Maitsei..si m-am trezit intr-o mare de bunici, matusi, stra-matusi, verisoare, nepoate, stranepoate...alll with the same face!!!

multi ar spune ca e de-a dreptul fascinant sa ai asa gene in familie, si singurii barbati sa fie doar cei ademeniti prin intermediul farmecelor feminine ale neamului lui Beciu...insa cand tu esti singura, dar SINGURA care nu seamana cu tot neamul..well..outsider is little said...pe langa adunatura mea de increngaturi muieresti, mignone, slabanoage, satene si crete, am ajuns sincer sa cred ca parul meu blond si ochii verzi si cei 2ocm peste media familiala sunt indiciu clar de abandon prematur de catre mama blonda, fiica de baroni norvegieni...de unde si visul meu neascuns ca intr-o zi sa ma reunesc cu familia mea bogata si stilata, si drept rasplata pentru viata-mi comuna de pana acum, sa primesc un palat pe langa Paris si o casa de vara prin Cascais...mda...dreams dreams dreams ..

noh, revenind la subiect, si anume "muze", trebe sa precizez ca am si trei bucati nepoate, una de la sora-mea si doo de la verisoara-mea si , respectiv, unicul (repet UINICUL) meu var.

astazi as vrea sa vorbesc despre Nambar TU din cele trei, adica fata sora-mii, care a avut deosebita placere de a-mi demonstra, in nu putine ocazii, care-s placerile si bucuriile de a deveni matusa la 12 ani (v-am spus...varianta oficiala e ca-s copil facut tarziu...io inca o mai astept pe Lady Mother sa ma recupereze din Bucuresti;;)

asa...unul din episoaedele mele preferate cu printesa mostenitoare Violeta este unul la care nu am participat fizic, insa intru spirit...oh yeah :D
Intr-o seara in care ramasese la ai mei, o intreaba mama ( pe care o vom identifica generic drept "Mamaie") ce asternuturi vrea : cu ursuleti, inimioare, pasarele, barbie, luceafarul in cadere...you know the stuff..

Vio : alea in care doarme "forfecutsa"

Mamaie : bon, deci cearceaful cu lebede (il am din clasa a 8-a, do not laugh)

...


Mamaie: ce pijamalutse vrei Vio? alea galbene cu ratsutse sau cele roz cu iepurasi?

Vio: alea in care doarme "forfe" ... ( pustoaica are 1,20 si 35 de kile fata de 1, 72 si 75 cate prezentam eu la acel moment ;)

bon, zis si facut, improvizeaza maman un elastic sa agate salvarii de puradoaica, ii sumeca manecile la bluza, si Nani
...

Mamaie: la ce capat al patului iti pun pernele ? ( patul e de fapt renumita canapea extensibila pusa paralel cu televizorul, ca in toate casele de romani, unde se piaptana si ciucurii la covor :)

Vio: la ce capat doarme "forfe"?

Mamaie : Pai nici nu stiu, ca o sucita, se culca la un capat, si o gasesti mereu la celalalt ( which i do, pentru ca ma fatsai pana nu mai las nici tapiteria pe pat, daramite asternuturi ;;) )

acestea fiind spuse, neavand puradoaica nici o solutie palpabila pentru aceasta ultima dilema, o sudeaza mama de pat ( in partea.....stanga...sa zicem) si se da stingerea...

a doua zi dimineata, nu mica i-a fost mirarea reginei mama sa vada ca printesa mostenitoare sforaia angelica in partea dreapta a patului. :D noh...asta a fost acum 2 ani..

si ar mai fi multe, dar nu-mi vin toate acum in minte...dar promit sa mi le pun intr-un word, ca mereu is mai "spumoase" atunci cand mi le amintesc decat atunci cand ma apuc sa le scriu pe blog...

cu alte cuvinte, sunt o muza, care sunt, si tare ma bucur acum ca nu locuim in acelasi oras, altfel nu stiu cat de recunoscatoare ar fi sora-mea cu o pustoaica de 12 ani care bea whiskey cu redbull si fumeaza 1 pachet juma de tigari pe zi ;;)


God help me, i have to become a better person :)

vineri, 20 martie 2009

Suflete parfumate

Exista oameni care miros a pasarele atunci cand canta.
A soare,cand se trezesc.
A flori,cand rad.
Alaturi de ei,ceilalti se simt
Purtati de balansul dulce al unui leagan ce danseaza agale intr-o dupa-amiaza tarzie,fara ceas si fara agenda.
Alaturi de ei,ceilalti se simt ca si cand ar manca floricele in piata centrala,
Lingand picaturi de inghetata topita,
Inmuindu-si degetele in vata pe bat de culoarea cea mai dulce care poate exista.
Timpul este altul.
Si viata isi recapata chipul ce-l are cu adevarat,dar pe care oamenii se dezvata sa-l mai vada.
Exista oameni care miros precum grumazul Domnului,
Si a baie in mare cand apa e calda si cerul albastru.
Alaturi de ei,ceilalti stiu ce exista ingeri si ca unii dintre ei sunt invizibili.

Alaturi de ei,oameni ajung acasa si schimba pantofii cu toc pe papuci de casa.
Alaturi de ei,poate fi aprilie,dar pare a fi dimineata de Craciun din timpurile cand se trezeau dimineata si gaseau cadouri de la Mos Craciun.
Exista oameni care miros precum stelele aprinse de Dumnezeu in cer si acelea pe care reusim sa le aprindem pe pamant.

Exista oameni ce miros a cafea sorbita in tihna,
A jucariile pe care nu ne induram sa le lasam din mana,
A pacea pe care o canta linistea,
A plimbare in gradina.
Alaturi de ei,ceilalti inteleg ca senzualitatea este un parfum ce se ridica din interior si ca atractia ce ne misca cu adevarat nu trece doar prin corp.
Se scurge prin alte vene,
Pulseaza in alta parte.
Alaturi de ei,ceilalti inteleg ca atunci cand rad Dumnezeu le e alaturi,chiar langa ei.
Si ceilalti rad deschis ca un copil nastrusnic.

...

forfecutsa loveste !!

de ce inca un blog?

Pentru ca ,desi vorbesc pana ma uita Dumnezeu, nu-mi plac introducerile si , prin urmare, mai tot ce am facut pana acum a fost cam "din topor" adica, cu capul inainte si degetele incrucisate.... (v-am spus ca ma uit vorbind..:P) ..


asa...back to reality:) acest blog nu va fi unul tematic, culinar, de puericultura sau mai stiu eu ce . Va fi insa unul despre bucatareli si tentative prajituresti, despre cele trei gogosi de nepoate, despre martisoare "de casa" si gafe...ale mele:)

va astept

forfecutsa